Marcu4ron_lsb
1Și a început din nou să învețe pe malul mării. S-a adunat la El o mare mulțime, așa că a intrat într-o corabie în mare și a șezut jos. Toată mulțimea era pe uscat, lângă mare.2El i-a învățat multe lucruri în parabole și le spunea în învățătura sa:3“Ascultați! Iată, agricultorul a ieșit să semene.4În timp ce semăna, o parte din sămânță a căzut pe drum, iar păsările au venit și au mâncat-o.5Alte semințe au căzut pe un teren stâncos, unde era puțin pământ, și imediat au răsărit, pentru că nu aveau pământ adânc.6Când a răsărit soarele, s-a pârjolit; și, pentru că nu avea rădăcină, s-a uscat.7Alții au căzut între spini, iar spinii au crescut și l-au înăbușit, și nu a dat niciun rod.8Altele au căzut în pământ bun și au dat rod, crescând și înmulțindu-se. Unii au produs de treizeci de ori, alții de șaizeci de ori, iar alții de o sută de ori mai mult.”9El a spus: “Cine are urechi de auzit, să audă.”10Când a rămas singur, cei ce erau în jurul lui cu cei doisprezece l-au întrebat despre pilde.11El le-a spus: “ Vouă v-a fost dat misterul Împărăției lui Dumnezeu, dar pentru cei de afară, toate lucrurile se fac în parabole,12pentru ca “văzând să vadă și să nu priceapă, și auzind să audă și să nu înțeleagă, ca nu cumva să se întoarcă și să li se ierte păcatele”.”13El le-a zis: “ Nu înțelegeți pilda aceasta? Cum veți înțelege toate parabolele?14Fermierul seamănă cuvântul.15Cei de pe drum sunt cei în care este semănat cuvântul; și când au auzit, îndată vine Satana și ia cuvântul care a fost semănat în ei.16Aceștia, la fel, sunt cei semănați pe locurile stâncoase, care, când au auzit cuvântul, îndată îl primesc cu bucurie.17Ei nu au rădăcină în ei înșiși, ci sunt de scurtă durată. Când apare opresiunea sau persecuția din cauza cuvântului, imediat se poticnesc.18Alții sunt cei care sunt semănați printre spini. Aceștia sunt cei care au ascultat cuvântul,19dar grijile acestui veac, înșelăciunea bogățiilor și poftele altor lucruri care intră în el înăbușă cuvântul și acesta devine neînsuflețit.20Cei care au fost semănați pe pământ bun sunt cei care aud cuvântul, îl acceptă și fac rod, unii de treizeci de ori, alții de șaizeci de ori și alții de o sută de ori.”21El le-a zis: “ Oare se aduce o lampă pentru a fi pusă sub coș sau sub pat? Nu este pusă pe un suport?22Căci nimic nu este ascuns, decât ca să fie făcut cunoscut, și nimic nu a fost făcut secret, decât ca să iasă la lumină.23Dacă are cineva urechi de auzit, să audă.”24Și le-a zis: “Luați aminte la ce auziți. Cu orice măsură veți măsura, vi se va măsura și vouă; și vouă, celor ce ascultați, vi se va da mai mult.25Căci oricui are, i se va da mai mult; iar celui care nu are, chiar și ceea ce are i se va lua.”26El a zis: “Împărăția lui Dumnezeu este ca și cum un om ar arunca sămânță pe pământ,27și ar dormi și s-ar scula zi și noapte, iar sămânța ar răsări și ar crește, fără să știe cum.28Pentru că pământul dă roade de la sine: mai întâi firul, apoi spicul, apoi bobul plin în spice.29Dar când rodul este copt, îndată se pune secera, pentru că a venit secerișul.”30El a zis: “ Cum vom asemăna noi Împărăția lui Dumnezeu? Sau cu ce parabolă o vom ilustra?31Este ca un grăunte de muștar, care, deși este mai mic decât toate semințele care sunt pe pământ,32totuși, după ce este semănat, crește și devine mai mare decât toate ierburile și scoate ramuri mari, încât păsările cerului pot să se adăpostească la umbra lui.”33Cu multe pilde ca acestea le spunea cuvântul, după cum puteau ei să-l audă.34Fără o pildă nu le vorbea; dar în particular, discipolilor Săi le explica totul.35În ziua aceea, când s-a făcut seară, le-a zis: “Să trecem dincolo.”36Lăsând mulțimea, l-au luat cu ei, așa cum era, în barcă. Și alte bărci mici erau cu el.37S-a iscat o furtună mare de vânt și valurile băteau în barcă, atât de mult încât barca era deja plină.38El însuși era în pupa, dormind pe pernă; l-au trezit și l-au întrebat: “Învățătorule, nu-ți pasă că suntem pe moarte?”39El s-a trezit, a mustrat vântul și a zis mării: “Pace! Liniștește-te!” Vântul a încetat și a fost o mare acalmie.40El le-a zis: “De ce vă este atât de frică? Cum se face că nu aveți credință?”.41Ei s-au înspăimântat foarte tare și ziceau unul către altul: “Cine este Acesta, încât și vântul și marea Îl ascultă?”