Rusë́dinëʼ Pablo ca naca que yöl-laʼ nutsaga naʼ
1Naʼa, ubiʼa didzaʼ yuguʼ le rinábiliʼ nedaʼ, le buzúajliʼ quiaʼ lu guichi. Gácarö dxiʼa queëʼ nu bönniʼ channö cabí sóalenëʼ-nu nigula.2Tuʼ tundaʼ bönachi le ruáʼ döʼ ga niʼ zóaliʼ, yúguʼtë bönniʼ nabábagaquiëʼ libíʼiliʼ ral-laʼ ilaʼcuáʼlenëʼ-nu nigula que queë́gaquiëʼ, ateʼ yúguʼtë nigula ral-laʼ ilaʼcuáʼlennu-nëʼ bönniʼ que queë́gacanu.3Bönniʼ naʼ zóanu nigula queëʼ ral-laʼ gunëʼ queë́nu nigula queëʼ ca naca yöl-laʼ run que yöl-laʼ nutsaga naʼ, en laʼ lë́bisö ral-laʼ gunnu nigula len bönniʼ queë́nu.4Bitiʼ dë lu náʼasönu nigula le naca cázanu, pero bönniʼ queë́nu dë lu nëʼë caʼ le. Lëscaʼ caní, bitiʼ dë lu náʼasëʼ bönniʼ le naca cazëʼ, pero nigula queëʼ dë lu náʼanu caʼ le.5Bitiʼ ral-laʼ ilaʼdáʼbaguëʼë luzáʼagaquiëʼ bönniʼ, en nigula naʼ, nutsaga náʼagaquiëʼ. Huácasö caʼ channö ilunëʼ tuz didzaʼ bitiʼ ilaʼdzáguiëʼ tu chíʼisö para gaca uluʼlidzëʼ Dios idú ládxiʼgaquiëʼ. Tödi naʼ, bönniʼ naʼ ral-laʼ sóalenëʼ-nu nigula queëʼ leyúbölö, para cabí sequiʼ Satanás tuʼ xihuiʼ gun ga tsázagaquiëʼ nöza dul-laʼ tuʼ cabí gaca ilaʼnná beʼe cuíngaquiëʼ.6Lë ni reaʼ libíʼiliʼ naca tu le runnëʼ Xanruʼ libíʼiliʼ lataj. Bitiʼ naca le gunná bëʼë.7Runi nedaʼ gácarö dxiʼa uluʼgáʼanëʼ tuz yúguʼtë bönniʼ, ca naʼ zoaʼ tuzaʼ nedaʼ. Tu tuëʼ bönniʼ riziʼë tsca le runödzjëʼ Dios queëʼ gunëʼ. Tuëʼ riziʼë tu le runödzjëʼ, ateʼ iaʼtúëʼ riziʼë iaʼtú le runödzjëʼ.8Naʼa, reaʼ nupa zóagaca tuz, encaʼ yuguʼ nigula uzëbi, gácarö dxiʼa quéguequi uluʼgáʼana tuz ca naʼ zoaʼ tuz nedaʼ.9Channö cabí gaca ilaʼnná beʼe cuíngaquiëʼ, huáca uluʼtsaga náʼagaquiëʼ, tuʼ gácarö dxiʼa uluʼtsaga náʼagaquiëʼ, en cabí ilaʼzë́ ládxiʼgaquiëʼ le ruáʼ döʼ.10Rinná béʼedaʼ nupa chinutsaga në́ʼeguequi, en calëga nédaʼsö runaʼ xibá ni, pero Lë cazëʼ Xanruʼ runëʼ le, rnnëʼ: “Bitiʼ uláʼalennu tu nigula bönniʼ queë́nu.”11Channö nu nigula uláʼalennu-nëʼ bönniʼ queë́nu, ral-laʼ ugáʼananu túzinu, o huöácanu tuz len bönniʼ queë́nu naʼ. Lëscaʼ caní tu bönniʼ bitiʼ ral-laʼ ucáʼanëʼ-nu nigula queëʼ.12Naʼa, nédaʼsö reaʼ iaʼzícaʼrö bönachi, en calëga rnnëʼ Xanruʼ caní, rnníaʼ: Channö zoëʼ nu böchiʼ luzáʼaruʼ réajlëʼë Cristo, ateʼ nigula queëʼ bitiʼ réajlëʼënu Xanruʼ, en channö rë́ʼëninu ugáʼanalennu lëʼ, bitiʼ ral-laʼ uláʼalenëʼ-nu.13Lëscaʼ caní rnníaʼ: Channö zóanu nu nigula zanruʼ réajlëʼënu Cristo, ateʼ bönniʼ queë́nu bitiʼ réajlëʼë Xanruʼ, en channö rë́ʼënnëʼ ugáʼanalenëʼ-nu, bitiʼ ral-laʼ uláʼalennu lëʼ.14¡Caní ral-laʼ ilunëʼ! Bönniʼ cabí réajlëʼë naʼ, Dios riléʼenëʼ lëʼ ca tu bönniʼ néquinëʼ quez queëʼ tuʼ náquiëʼ tuz len nigula queëʼ réajlëʼënu Cristo, ateʼ nigula caní, bitiʼ réajlëʼënu, Dios riléʼenëʼ-nu ca tu nigula néquinu quez queëʼ tuʼ nácanu tuz len bönniʼ queë́nu náquiëʼ böchiʼ luzáʼaruʼ réajlëʼë Cristo. Laʼtuʼ cabí naca caní, ilácabiʼ zxíʼinigaquiëʼ ca yuguʼ biʼi lan lahuëʼ Dios. Naʼa, nácagacabiʼ quez queëʼ Dios.15Nu bönniʼ o nigula nu cabí réajlëʼ Cristo, channö rë́ʼëni uláʼalen nu naʼ nutsaga náʼalen, huáca caʼ. Bitiʼ run bayudxi ugáʼanalen nu naʼ böchiʼ luzáʼaruʼ o zanruʼ nu réajlëʼ Cristo, tuʼ bulidzëʼ Dios rëʼu para cö́zaruʼ tsáhuiʼdoʼ.16¡Caní ral-laʼ gaca! Nadxi caʼ liʼ, nigula, huáca gunuʼ ga ulë́ʼ bönniʼ quiuʼ, ateʼ nadxi caʼ liʼ, bönniʼ, huáca gunuʼ ga ulanu nigula quiuʼ.17Ral-laʼ gunruʼ tu turuʼ tsca le bennëʼ queë́ruʼ Xanruʼ, encaʼ tsca guca queë́ruʼ cateʼ bulidzëʼ Dios rëʼu para guéquiruʼ queëʼ. Rusë́didaʼ yúguʼtë cöʼ bönachi queëʼ Cristo xibá ni.18Channö Dios bulidzëʼ nu bönniʼ narugu lu xipë́lëʼë le naca bëʼ néquinëʼ queëʼ Dios, ral-laʼ ugáʼanëʼ caní, zoa lu xipë́lëʼë lë naʼ naca bëʼ. Lëscaʼ caní, channö Dios bulidzëʼ nu bönniʼ bitiʼ narugu lu xipë́lëʼë lë naʼ naca bëʼ, bitiʼ ral-laʼ ichúguiëʼ lë naʼ lu xipë́lëʼë.19Bitiʼ bi nazacaʼ lë naʼ narugu lu xipë́lëʼë tu bönniʼ, en channö bitiʼ narugu lu xipë́lëʼë bönniʼ lë naʼ naca bëʼ, bitiʼ bi nazacaʼ. Le nácadaʼ lesacaʼ naca gunruʼ ca rinná bëʼ xibá queëʼ Dios.20Ral-laʼ ugáʼanëʼ tu tuëʼ bönniʼ ca naʼ gúquiëʼ cateʼ niʼ bulidzëʼ Dios lëʼ.21Channö bulidzëʼ liʼ cateʼ niʼ nacuʼ bönniʼ nadóʼo, bitiʼ cöʼu böniga tuʼ nacuʼ caní, pero channö gataʼ quiuʼ lataj irujuʼ lu naʼ xanuʼ, buzíʼ xibé lataj naʼ gataʼ quiuʼ irujuʼ.22Channö bulidzëʼ Xanruʼ nu bönniʼ cateʼ niʼ nadoʼë, lahuëʼ Xanruʼ náquiëʼ ca nu bönniʼ narúajëʼ lu nëʼë xanëʼ naʼ, para gunëʼ xichinëʼ Xanruʼ. Lëscaʼ caní, channö bulidzëʼ Xanruʼ nu bönniʼ cateʼ niʼ narúajëʼ lu nëʼë xanëʼ naʼ, bönniʼ ni náquiëʼ ca tu bönniʼ nadóʼo queëʼ Cristo.23Zxö́ntërö le gudizxjëʼ Dios, gúʼuëʼ libíʼiliʼ. Que lë ni naʼ bitiʼ ral-laʼ gutiʼ cuinliʼ lu náʼagaca bönachi.24Que lë ni naʼ caʼ, böchiʼ luzáʼadoʼ, ral-laʼ sóaliʼ lahuëʼ Dios tsca guca queë́liʼ tu tuliʼ cateʼ niʼ bulidzëʼ Dios libíʼiliʼ.25Ca naca quégaca nupa bitiʼ nutsaga náʼagaca, bitiʼ bi gunná béʼenëʼ Xanruʼ nedaʼ. Caní runi nedaʼ, ateʼ huáca uzxöni ládxiʼliʼ nedaʼ tuʼ ruhuéchiʼ ládxëʼë Xanruʼ nedaʼ.26Tuʼ taca zián le raca queë́ruʼ dza ni zóaruʼ naʼa, runi nedaʼ gácarö dxiʼa channö uluʼgáʼanëʼ yúguʼtë bönniʼ ca nácagaquiëʼ naʼa.27Channö nutsaga náʼlenuʼ-nu nigula, bitiʼ uláʼalenuʼ-nu. Lëscaʼ caní, channö zuʼ tuzuʼ, bitiʼ quiljuʼ tu nigula para utsaga náʼlenuʼ-nu.28Naʼa, channö utsaga náʼlenuʼ-nu nigula, bitiʼ gunuʼ dul-laʼ, en channö tu biʼi nigula utsaga náʼalenbiʼ-nëʼ bönniʼ, bitiʼ gunbiʼ dul-laʼ, pero ilaʼguíʼi ilaʼzacaʼ nupa nutsaga náʼagaca yödzölió ni, ateʼ rë́ʼëndaʼ gunaʼ ga uláliʼ lu yöl-laʼ riguíʼi rizacaʼ naʼ.29Naʼa, reaʼ libíʼiliʼ lë ni, böchiʼ luzáʼadoʼ. ¡Chizóa idxín dza údxi! Que lë ni naʼ, yuguʼ bönniʼ nutsaga náʼlengaquiëʼ-nu nigula ral-laʼ iluíʼ ládxiʼgaquiëʼ Dios, ca runëʼ nu bönniʼ bitiʼ nutsaga náʼalenëʼ nigula.30Lëscaʼ caní, nupa taʼbödxi yechiʼ ral-laʼ uluʼdzeja lahuëʼ Dios ca run nu bitiʼ ribödxi, ateʼ nupa tuʼdzeja ral-laʼ ilaʼcuáʼ nöxaj lahuëʼ Dios ca run nu bitiʼ rudzeja, ateʼ nupa toʼo ral-laʼ ilaca ca nu bitiʼ bi dë que.31Nupa tuʼgún dxin le dë yödzölió ni ral-laʼ ilaca ca nu bitiʼ ruíʼi ladxiʼ le dë yödzölió ni, tuʼ udödi quégaca le riléʼeruʼ yödzölió ni.32Rë́ʼëndaʼ bitiʼ ubi uguíʼiliʼ. Tu bönniʼ bitiʼ zóanu nigula queëʼ ruíʼi ládxëʼë le nequi queëʼ Xanruʼ, naca gunëʼ le raza ládxëʼë Xanruʼ.33Tu bönniʼ nutsaga náʼlenëʼ-nu tu nigula ruíʼi ládxëʼë le raca yödzölió, naca gunëʼ le raza ládxiʼnu nigula queëʼ.34Lëscaʼ caní raca queë́nu tu nigula nutsaga náʼlennu-nëʼ bönniʼ, en queë́nu nigula naʼ zóanu túzinu. Nigula naʼ zóanu túzinu ruíʼi ládxiʼnu le nequi queëʼ Xanruʼ, naca sóanu quez queëʼ Dios lu le naca cázanu, en lu böʼ naca cázanu. Nigula naʼ nutsaga náʼlennu-nëʼ tu bönniʼ ruíʼi ládxiʼnu le raca yödzölió ni, naca gunnu le raza ládxëʼë bönniʼ queë́nu.35Yuguʼ lë ni reaʼ libíʼiliʼ para uzíʼiliʼ xibé lë ni, en calëga para uzágaʼa xinö́ziliʼ. Rë́ʼëndaʼ gunliʼ le ral-laʼ gunliʼ, para gunliʼ xichinëʼ Xanruʼ idú ládxiʼliʼ.36Channö zoëʼ tu bönniʼ réquinëʼ bitiʼ naca dxiʼa ugáʼanabiʼ túzibiʼ biʼi nigula raʼbandoʼ queëʼ, en chizóa iz queë́biʼ, en rë́ʼënideʼebiʼ utsaga náʼalenbiʼ-nëʼ bönniʼ, huáca utsaga náʼalenbiʼ-nëʼ. ¡Bitiʼ gunbiʼ dul-laʼ!37Channö chinún tsutsu xtídzëʼë bönniʼ naʼ, en bitiʼ run bayudxi gunëʼ caní, en dë lu nëʼë naca gunëʼ, en chinún tsutsu xtídzëʼë ugáʼanabiʼ túzibiʼ, gunëʼ le naca dxiʼa bönniʼ naʼ.38Caní naca, nu ruíʼi lataj biʼi que utsaga náʼalenbiʼ-nëʼ bönniʼ, run le naca dxiʼa, pero nu run ga ugáʼanabiʼ túzibiʼ run le nácarö dxiʼa.39Nigula naʼ nutsaga náʼlennu-nëʼ bönniʼ, rinná beʼe xibá que yöl-laʼ nutsaga naʼ lënu tsanni ni zoëʼ nabanëʼ bönniʼ queë́nu. Channö gátiëʼ bönniʼ queë́nu, gataʼ lu náʼanu utsaga náʼlennu-nëʼ nu bönniʼ rë́ʼëninu, channö réajlëʼë Xanruʼ bönniʼ naʼ.40Runi nedaʼ gácarönu bicaʼ ba channö ugáʼananu túzinu, en réquidaʼ Böʼ Láʼayi queëʼ Dios runëʼ nedaʼ tzazxö́n.