1 CORINTIOS15cax_sbb

Süboricoti tato Cristo

1Masaruquitaiqui, caüma irranca nauqui apaquioncaño iyo arrüna urriampae manitacarrü, arrüna surapoi aucutanu ausucarü. Apasutiu y apicococati nurria Jesús.2Ui arrüna urria manitacarrü autaesübuca eanaqui nomünantü. Arrtü apicocota enterurrü nausüboriqui, urria nabaca. Tapürrtü apiñocota, ümonatai napacoconauncu ümoti Jesús.3Sucanañü aume aucutanu arrüna ñoncoi y torrio iñemo uiti Tuparrü. Primero surapoi ausucarü arrüna sane: Arrti Cristo coiñoti nauqui aurrimiaca tato nomünantü osoi. Sane ito nantü icu Nicororrü, arrüna tücorobocaü tücañe.4Auqui iñanamati cütu y pürücü trerrü naneneca süboricoti tato, tacana arrüna nantü icu Nicororrü.5Itusiancanatiyü isucarüti Pedro y auqui isucarü namanaiña bama maquiataca ñanunecasarrti, bama apostolerrü.6Auqui itusiancanatiyü isucarü bama quiniento o manrrü nubiqui macrirrtianuca, bama icocoromati. Arrüma caümainqui aboma süboricomainqui. Pero uturuquimia aboma bama tücoiño.7Auqui itusiancanatiyü isucarüti Jacobo y auqui isucarü namanaiña bama apostolerrü tatito.8Au nitacürurrü itusiancanatiyü isucarüñü ito, abu chauqui tübupasao sürümana añoca.9Arrüñü champü isane niyaca eana bama apostolerrü, itopiqui tücañe anancañü yacheca itaquisürücüboma bama icocoromati Tuparrü. Sane nauquiche chücoñopütü nauqui namatü iñemo “apóstol”.10Pero arrti Tuparrü pucürusuti ichacuñü. Itasurutiñü, nauqui apóstol ñü ümoti Cristo. Champürrtü ümonatai manu yatasucurrti iñemo. Ta arrüñü manrrü urriante sobi pünanaqui namanaiña bama maquiataca. Abu champürrtü sobiatoe rratrabaca, ta arrti Tuparrü naqui batrabacarati saübuñü, itopiqui isuasürüca ümoti.11Champü nümoche sobi arrtü arrüñü surapoi manrrü nurarrti Tuparrü, o arrtü urapoimia bama maquiataca. Pero arrüna suburapoi ausucarü, tone arrüna apicocota.

Nosüboriqui tato ñana

12Así que tone arrüna supanunecaca aume: Arrti Cristo süboricoti tato eanaqui bama macoiñoca. ¿Causanempü aboma bama taha abarrüpecu, namatü que arrübama tücoiño chüpuerurrüpü asüobrimia tato?13Arrtü champü süboriquirripü tato, entonces chüpuerurrüpü asüboriti tato Cristo tücañe.14Tapürrtü ñemanauntupü chisüboricotipü tato Cristo, auqui cüma ümonataipü arrüna supanunecaca, y ümonataito arrüna napacoconauncu.15Arrtü ñemanauntupü arrüna sane, arrüsomü mañapancapü somü ümoti Tuparrü, itopiqui suburapoi que arrti Tuparrü isümoniancanatiti tato Cristo.16Itopiqui arrtü ñemanauntupü arrüna chüpuerurrüpü asüborimia tato bama coiño, arrtitopü Cristo chüsüboricotipü tato tücañe.17Arrtü sanempü, arrüna napacoconauncu ümonataipito, y chümorrimiacanapü tato nomünantü aboi.18Y arrübama icocoromati Jesús, bama tücoiñoma, ensoropü nausüpürrüma, arrtü chüñemanauntupü arrüna supanunecaca.19Arrtü sane, oñocatü ümoti Cristo aunantai icu na cürrü, pero champü nosüboriqui tato ñana. Manrrü ümonataipü nosüboriqui pünanaqui namanaiña macrirrtianuca icu na cürrü.20Abu ñemanauncurratoe, arrti Cristo süboricoti tato eanaqui macoiñoca. Uirri tusio oemo que arrübama ito maquiataca coiño tiene que asüborimia tato ñana.21Arrüna concorrü ane icu na cürrü itopiquiti maniqui tamantiatai ñoñünrrü tücañe, naqui Adán. Isiatai uiti naqui quiatarrü tamantiatai ñoñünrrü süboricoma tato bama coiño, ta uiti Cristo.22Namanaiña macrirrtianuca icu na cürrü aboma auqui nesarrti familiarrü Adán. Sane nauquiche namanaiña coiñoma. Pero namanaiña bama icocoromati Cristo süboricoma tato eanaqui bama macoiñoca.23Sane niyücürrü: Arrti Cristo cusürüboti asüboriti tato. Arrtü cuati tato ñana auqui napese, tocabo ümo bama icocoromati asüborimia tato.24Auqui caüma cuatü ñapacümuncuturrti Tuparrü. Uiti Cristo caüma omiñarrio nanaiña piquiataca nüriacaca icu na cürrü, y tacürusuma namanaiña bama tüborico ümoti. Auqui itorrimiatati nüriacarrti ümoti Bae Tuparrü. Auqui caüma üriabucati Tuparrü üno namanaiña.25Itopiqui arrti Cristo tiene que üriaburuti cheperrtü macananati ümo namanaiña bama nesarrti enemigorrü.26Arrüna tacürurrü enemigorrü ümoti, tone concorrü. Uiti Cristo caüma tacürusu concorrü.27Ane te corobo que arrti Tuparrü iñatati nanaiña iquiana nüriacarrti Cristo. Abu arrtiatoe Bae Tuparrü champürrtü anati iquiana nüriacarrti Cristo, itopiqui uiti te torrio üriacaboti Cristo.28Sane arrtü torrio nanaiña mecuti Cristo uiti Tuparrü, arrti iñanatiyü ito iquiana nüriacarrti Tuparrü. Auqui caüma ane yarusürürrü nüriacarrti Tuparrü ümo nanaiña.29Apapensa baeta ümo bama ürioma itacu bama tücoiño. ¿Causane aisamunema arrüna sane? Arrtü ñemanauntupü chüsüboricopüma tato bama coiño, ümonatai arrüna nüriquirrimia itacuma.30Apapensa baeta iyo nisüboriqui, masaruquitaiqui. Naneneca ichaquisürüca, y tüsaipü isonca. ¿Acasopü ümonatai?31Surapoi arrüna sane ausucarü, masaruquitaiqui, au nürirrti Señor Jesucristo, itopiqui tarucu nipucünuncu aucuata. Ñemanauntu te, naneneca rranrrüma aitabairomañü.32Au Efeso tarucapae nitübori genterrü iñemo. Aboma tacana nuitümüca botüborico. ¿Pero isanempito yaserebiqui nanaiña arrüna nichaquisürücü, arrtü ñemanauntupü chüsüboricopüma tato bama coiño? Arrtü sanempü, mejor usuraboira tacana bama maquiataca sane: “Ubara, uchara, itopiqui tubaca oconca”.33No, tapü sane numapensaca. Amasasai nurria, tapü apatachemacaca aumeampatoe, masaruquitaiqui. Apaquionsaño iyo arrümanu manitacarrü sane: “Mameso numapanauncu uiti ucumpañeru malorrü”.34Apapensa nurria tatito y tapü apisamute nomünantü. Canapae taha abarrüpecu aboma bama chisuputaramatipü Tuparrü. Sucanañü aume arrüna sane, nauqui ane naucüso sobi, nauqui apicoñoco nausüboriqui.

Arrüna nocütüpü, arrtü osüboriquia tato

35Rrepente aboma bama ñanquitio sane: “¿Causane ñana arrtü süboricoma tato bama coiño? ¿Isanempü naca nicütüpürrüma?”36Bueno, ¿causanempü anquirioma sane? ¿Taqui chütusiopü ümoma? Supiarrtü mancütuca taman niyoma. Arrümanu niyorrü tiene que aüro cütu, nauqui puerurrü ubaü plantama.37Arrüna süro cütu chitonempü manu plantama, ta niyomantai. Supiarrtü süro cütu niyo trigo o quiatarrü nacarrü.38Auqui arrti Bae Tuparrü isamutenti isiu nirrancarrti. Nanaiña niyoca bacheboti yocütüpübo isiu nacarratoe.39Abe te aruqui nanaiñantai bosüborico. Arrüna nocütüpü champürrtü isiu tacana niyocütüpü numuquianca. Arrüna niyocütüpü nutaumanca quiatarrü. Niyocütüpü nopiococa quiatarrü.40Abe ito arrüba cütüpüca au napese, chisiupü tacana ba cütüpüca icu na cürrü. Arrüba auqui napese ane niñocoñoporrü, pero chisiupü niñocoñopo ba icu na cürrü.41Arrüba cütüpüca icuqui napese champürrtü isiatai niyocütüpü nanaiña. Arrüna surrü chisiupü tacana nanentaca pama. Y arrüna nanentaca pama chisiupü tacana nanentaca ba norrtoñeca. Y nanaiña ba nostoñeca ane numanentacarratoe.42¿Carü caüma nocütüpü, arrtü osüboriquia tato? Arrüna cürrü nocütüpü süro cütu. Chüruraupü, poreo. Pero arrtü osüboriquia tato, ane nocütüpü arrüna chüporeopü y chüpuerurrüpü acon tato.43Arrüna nicuntu bama coiño chücusüurupü, ünantatai. Pero arrtü süboricoma tato, ane nicütüpürrüma cusüuru y coñorrtai nacarrüma.44Süro cütu arrüna cürrü cocütüpü. Pero arrtü osüboriquia tato campiabo naca nocütüpü, tacana nicütüpürrüma bama au napese. Abe te arrüba cütüpüca ümo na cürrü y abe ito arrüba cütüpüca ümo napese.45Ane te corobo que arrti maniqui primer ñoñünrrü torrio isüboriquiboti auna icu na cürrü aübu cürrü nicütüpürrti. Pero arrti Cristo tonenti naqui anati caüma au napese, uiti torrio oemo osüboriquibo.46Pero primero osüboriquia icu na cürrü aübu cürrü nocütüpü. Ñana tiene que atorri oemo manu quiatarrü ocütüpübo, arrüna urria y uiche puerurrü ariorrü oñü au napese.47Arrti naqui primer ñoñünrrü Adán urriancati tücañe ui cürrü. Anatito naqui quiatarrü ñoñünrrü chisiupü nacarrti, itopiqui cuati auqui napese. Tonenti Cristo.48Arrüba nicütüpü bama macrirrtianuca icu na cürrü tacana nicütüpürrti Adán. Pero nananaiña bama icocoromati Cristo, naqui auqui napese, torrio ñana icütüpüboma isiatai tacana nicütüpürrti Cristo, arrüba urria ümo napese.49Caüma usaca tacanati naqui ñoñünrrü urriancati ui cürrü. Pero ñana iyebo osoi tacanati naqui quiatarrü ñoñünrrü auqui napese.

Niyequirrti tato Cristo

50Suraboira nurria arrüna sane ausucarü, masaruquitaiqui: Arroñü aübu na cürrü nocütüpü chüpuerurrüpü aye osoi au napese auna cauta ane nüriacarrti Tuparrü, itopiqui chüruraupü nocütüpü, chüpuerurrüpü asübori ümo para siemprerrü.51Suraboira ausucarü arrüna chütusiopü tücañe. Champürrtü namanaiña oñü oconca ñana. Arrtü rabotü manu tacürurrü nipucu cornetarrü uiti ángel, campiabo naca nocütüpü. Arrüna niquiampiaca urriante apuraurrü, au nubasacuacatai. Arrtü puuru manu cornetarrü, süboricoma tato bama coiño. Chanantopü acoma tato. Y arroñü bama osüboriquiaiqui icu na cürrü campiabo nusaca.53Itopiqui caüma ane cürrü nocütüpü, arrüna puerurrü acon. Arrüna nocütüpü tiene que acampia, sane nauqui ane nuevurrü nocütüpü arrüna chüpuerurrüpü acon y chüpuerurrüpü apore; süborico ümo para siemprerrü.54Arrtü pasao arrüna sane, auqui caüma cocono arrüna nantü icu Nicororrü sane:Tacürusu concorrü.Chauqui tümacanate osüboriquibo.55Chanantopü tato ocon.Tacürusu nüriaca concorrü oemo.56Arroñü oconca itopiqui na nomünantü osoi. Y arrüna nomünantü osoi tusio, itopiqui ane corobo nüriacarrü.57Machampiencana ümoti Tuparrü, itopiqui bacheboti osüboriquibo auqui nacarrti Señor Jesucristo.58Sane nauquiche, masaruquitaiqui, apiña nurria, tapü apatacheca napacoconauncu ümoti Tuparrü. Apiña nurria napatrabacaca ümoti Señor, itopiqui tusio te aume, que champürrtü ümonatai napaserebiqui ümoti.